Acțiunea de a întârzia sau amâna sarcinile până în ultimul minut sau chiar după un anumit termen limită. Unii cercetători definesc amânarea ca o „formă de eșec de autoreglare caracterizată prin întârzierea irațională a sarcinilor, în ciuda consecințelor potențial negative”.
Potrivit unor studii efectuate la Universitatea DePaul din Chicago, aproximativ 20% dintre adulții din SUA își amână activitățile. Oare, dacă s-ar face un studiu în întreaga lume, am fi uimiți de numărul mare de procrastinatori?! Câți dintre noi s-ar regăsi printre ei? 👍
Indiferent cât de bine organizat ai fi, sunt șanse să te trezești petrecând ore întregi în activități banale (TV, scroll pe Facebook, cumpărături online etc), deși stii că acel timp ar fi fost util să-l dedici unor activități importante.
Indiferent dacă amânăm finalizarea unui proiect pentru serviciu sau ignorăm treburile casnice (:)), amânarea poate avea un impact major asupra jobului sau vieții noastre.
Posibile cauze
Îți amintești momentul în care ai crezut că mai ai o săptămână pentru a finaliza un proiect, care, de fapt, trebuia finalizat a doua zi? Ce zici de momentul în care te-ai hotărât să nu-ți faci curat în apartament pentru că „nu aveai chef să o faci chiar atunci?”
Adesea presupunem că proiectele nu vor dura atât de mult pentru a fi finalizate, ceea ce poate duce la un fals sentiment de securitate atunci când credem că avem, încă, suficient timp pentru a finaliza acele sarcini.
Unul dintre cei mai mari factori care contribuie la amânare este ideea că trebuie să ne simțim inspirați sau motivați să lucrăm la o sarcină, într-un anumit moment (de AHA :)).
Realitatea este că, dacă aștepți până când ești în starea de spirit potrivită pentru a “trece la treabă”(în special la sarcinile mai puțin plăcute), probabil vei descoperi că, pur și simplu, momentul potrivit se lasă așteptat, iar sarcina nu este finalizată niciodată.
Alți factori care provoacă amânare
Într-o analiză efectuată în 2007, publicată în Psychological Journal, s-a constatat că 80% până la 95% dintre studenți au amânat în mod regulat, în special când a fost vorba de finalizarea task-urilor legate de cursuri.
Potrivit cercetătorilor, există unele distorsiuni cognitive majore care duc la acest tip de amânare:
🔻 Supraestimarea timpului rămas pentru a îndeplini sarcinile
🔻 Supraestimarea motivației viitoare
🔻 Supraestimarea timpului în care se vor realiza anumite activități
🔻 Presupunerea (eronată) a faptului că trebuie să fii în starea de spirit potrivită pentru a lucra la un proiect/lucrare/temă etc.
Procrastinarea poate fi, de asemenea, un rezultat al depresiei. Sentimentele de deznădejde, neputință și lipsa de energie pot face dificilă începerea (și terminarea) până și a celei mai simple sarcini. Depresia poate duce, de asemenea, la îndoiala de sine. Când nu ne putem da seama cum să abordam un proiect sau când ne simțim nesiguri privind abilitățile noastre, s-ar putea să ne vină mai ușor să îl amânam și să ne îndreptăm atenția către lucruri mai plăcute.
Procrastinarea poate fi legată, de asemenea, de sindromul perfecționistului, care te face să te îndoiești de faptul că faci ceva corect sau te face să te îngrijorezi cu privire la așteptările pe care le au ceilalți de la tine. Apare, astfel, tendința spre indecizie, ceea ce ne determină să amânăm mai degrabă decât să luam o decizie.
În concluzie, analizele pe tema procrastinării prezintă următoarele motive cheie pentru care oamenii amână:
🆘 Nu știm CE trebuie făcut
🆘 Nu știm CUM trebuie să facem ceva
🆘 Nu vrem să facem ceva
🆘 Nu ne pasă dacă se face sau nu
🆘 Obișnuința de a aștepta până în ultimul moment
🆘 Credința că lucrezi mai bine sub presiune sau că poți termina sarcina în ultimul moment
🆘 Ne lipsește inițiativa de a începe
🆘 Scuza unei indispoziții de moment
🆘 Așteptăm momentul potrivit etc.
Amânarea devine o problemă serioasă doar în cazurile în care ajunge să fie cronică și începe să aibă un impact grav asupra vieții de zi cu zi. În astfel de cazuri, nu este vorba doar de a avea abilități slabe de gestionare a timpului, ci despre o adevărată provocare a stilului de viață.
Studiile în domeniul combaterii tendinței de a amâna, ne recomandă:
❇️ Organizați-vă sarcinile: notați-vă task-urile pentru a vă ajuta să vă mențineți pe drumul cel bun, luați în considerare plasarea unei date limită lângă fiecare task.
❇️ Faceți pași mici: propuneți-vă sarcini realiste si gestionați-le cu înțelepciune, astfel încât acestea să nu pară atât de copleșitoare.
❇️ Recunoașteți semnele de avertizare: acordați atenție oricăror gânduri de amânare și faceți tot posibilul pentru a rezista acestei tendințe; dacă începi să te gândești la amânare, reformuleză-ți acel gând și începe să lucrezi câteva minute la acel task.
❇️ Eliminați orice stimul de distragere a atenției (întrebați-vă ce vă atrage atenția cel mai mult – Instagram, Facebook sau știrile locale – și dezactivați acele surse de distragere a atenției).
❇️ Recompensează-te când termini la timp un task de pe lista ta de “to do-uri”, răsfață-te cu ceva care te face să te simți bine. Astfel, creierul produce dopamină, combustibilul atât de necesar pentru următoarele tale sarcini.
Nu în ultimul rând, adresează-ti întrebarea:
💯 “Ce din mine mă reține în a duce această sarcină la bun sfârșit?” 💯
Răspunsul poate fi mai simplu decât crezi la prima vedere. 😉
